Ucrainenii au început dragarea pe canalul Bâstroe, în ciuda tuturor avertismentelor internaționale. Această operațiune va avea efecte dezastruoase pentru Delta Dunării din România. Deși România și-a arătat încă de la început poziția față de acest demers, Ucraina nu a ținut cont de răspunsul nostru negativ, în ciuda ajutorului pe care țara noastră i l-a oferit încă de când Ucraina a fost invadată de Rusia.
De asemenea, canalul Sulina este amenințat de urmări șocante: ar putea deveni impropriu navigației, în condițiile în care este, în prezent, singurul canal al Dunării de navigație internațională.
Imaginile în posesia cărora a intrat echipa Exces de putere arată traseul vaselor ucrainene începând cu decembrie anul trecut. O aplicație de tracking stă dovadă fiecărei mile parcurse de cele două drage.
Brațul Chilia are 116 km lungime. Dintre ei aproape 86 reprezintă graniță cu Ucraina. Legătura cu Marea Neagră se realizează prin brațul Bâstroe. Ucraina vrea să îl facă navigabil internațional și integrabil în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T. Și asta nu de când a fost invadată de ruși, ci din 2004.
Potrivit documentelor trimise inclusiv părţii române, vrea să ajungă la o adâncime de opt metri cu operațiunea de dragaj.
Canalul Bâstroe
Dincolo de Delta Dunării, argumentele care au stat în favoarea României în negocierile internaționale sunt legate de riscul erodării puternice a malului drept pe brațul Chilia, urmat de pierderi de teritoriu, de asemenea canalul Sulina în timp ar putea deveni impropriu desfășurării navigaţiei.
În aceste condiții, informații alarmante au ajuns deja la instituțiile de resort: ucrainenii ar fi dragat deja până la peste şase metri la gura Bâstroe, iar volumul apei pe Chilia și Sulina ar atrage și el deja semne de alarmă. În aceste condiții, acțiunea statului român poate fi deja extrem de întârziată.
“Suntem într-un impas pe care am fi putut să îl evităm dacă am fi avut lideri eficienţi şi cu minimă grijă faţă de ceea ce înseamnă interes al ţării”, a spus jurnalistul Adrian Ursu.
Ce spune Comisia Europeană? ”Ucraina a informat, de asemenea, Comisia că propunerile și observațiile României cu privire la analizele de impact asupra mediului ale lucrărilor deja implementate au fost analizate, iar rezultatele vor fi incluse în raportul de evaluare a impactului asupra mediului în scopul desfășurării consultărilor transfrontaliere. V-aș fi recunoscător dacă România ar putea confirma că a primit informații similare cu cele primite de Comisie”, se scrie negru pe alb în solicitare. Adică, că deja ”propunerile și observațiile României cu privire la analizele de impact asupra mediului ale lucrărilor deja implementate au fost analizate”. Dar, nu se știe cine a făcut din partea României aceste propuneri și observații?
România și-a susținut ferm poziția. Astfel, referitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale, Ministerul Afacerilor Externe precizează că a transmis părții ucrainene, pe canale diplomatice, acceptul în acest sens. Decizia autorităților române vine în contextul eforturilor țării noastre de sprijinire a Ucrainei, în vederea reducerii consecințelor agresiunii premeditate, ilegale și nejustificate a Federației Ruse asupra acestui stat. Acordul părții române pentru folosirea canalului Bâstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră are o natură excepțională, fiind avută în vedere importanța diversificării și fluidizării căilor de transport utilizate pentru exporturile ucrainene de cereale. Odată cu acordul părții române a fost subliniată, de asemenea, menținerea poziției de principiu a României privind proiectul dezvoltării pentru navigație a canalului Bâstroe, precum și necesitatea ca acesta să respecte prevederile dreptului internațional aplicabil, inclusiv reglementările în materie de protecție a mediului.
Bogdan Aurescu
În același timp, partea română își menține angajamentul de a continua să depună eforturi susținute, în nume național și în cadrul Uniunii Europene, pentru a facilita tranzitul și exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin intermediul porturilor românești de la Dunăre și Marea Neagră. MAE subliniază, totodată, apelul constant al României în ceea ce privește consolidarea demersurilor de a mobiliza sprijinul international consistent pentru a crea un coridor de tranzit, inclusiv cu componentă maritimă, pentru transportul cereale ucrainene către țări terțe, în contextul intensificării crizei alimentare generate de acțiunile Rusiei.
