Cu ocazia sărbătorii de Sfânta Maria, în mai multe zone din țară, românii respectă o serie de obiceiuri și tradiții. Nu sunt rezultate dovedite în urma obiceiurilor urmate, însă respectarea lor de zeci de ani de către oameni le oferă continuitate și astăzi.
În dimineața sărbătorii se organizează slujbe și hramuri bisericești. Femeile aduc în biserică bucate pe care preotul le sfințește și le împart apoi credincioșilor, în amintirea celor trecuți în neființă. Se obișnuiește să se împartă fructe de toamnă precum struguri și prune. Obiceiul de Sfântă Maria este ca fetele nemăritate să culeagă flori din grădină, pe care să le ducă la biserică și să le așeze pe icoane. În felul acesta, familia este protejată de boli și necazuri în tot anul. Femeile însărcinate sunt protejate de Maica Domnului și, pe 15 august, rugăciunile pentru a avea o sarcină ușoară și un copil sănătos le sunt ascultate.
O tradiție veche, dar urmată și în zilele noastre, este aceea în care fetele tinere, care doresc să se căsătorească, folosesc apa cu busuioc pentru ștergerea icoanei Maicii Domnului. Se spune că acest obicei le va ajuta să își întâlnească alesul.
Potrivit superstițiilor, în ziua Adormirii Maicii Domnului nu este recomandat să îți tunzi părul și se interzice scăldatul în ape curgătoare. În caz contrar, rugăciunile către Maica Domnului nu vor fi auzite.
Din data de 15 august se deschide și sezonul petrecerilor, nunți și botezuri, târguri sau alte evenimente de toamnă. Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre că dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii toamna va fi lungă şi călduroasă.
Perioada dintre Sfânta Marie Mare, 15 august, şi Sfânta Marie Mică, 8 septembrie, mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, potrivit tradiției, este considerată potrivită pentru semănăturile de toamnă.
