Noi serii de absolvenţi de facultate au ieşit de pe porţile instituţiilor de învăţământ superior şi se pregătesc să intre în producţie. După ce şi-au tocit coatele pe băncile şcolii, tinerii culeg roadele investiţiei din ultimii trei, patru, cinci sau chiar mai mulţi ani. Iar de partea cealaltă a „baricadei”, angajatorii se întrec în oferte peste oferte, asta pentru a-şi asigura personal de calitate.
„În ceea ce-i priveşte pe absolvenţii de liceu, aceştia au optat, în general, pentru facultăţi în care să se pregătească pentru meserii bine plătite. Sunt domenii extrem de căutate, precum IT, medicină (chiar şi veterinară!) sau construcţii, care vin la pachet cu un mare avantaj: se poate profesa în orice colţ al lumii.
De asemenea, un interes major este acordat şi facultăţilor formatoare de personal pentru instituţiile statului, precum poliţie, armată, vamă etc.
Referitor la proaspeţii licenţiaţi, aici lucrurile sunt şi mai complexe. Multe vârfuri, mulţi dintre studenţii de top, şefi de promoţii, aleg din start un job în afara României, atraşi de salariile pe care în ţara noastră n-ar fi reuşit poate niciodată să le obţină. Poate doar prin Bucureşti sau Cluj, unde activează companii multinaţionale.
Absolvenţii de top sunt interesaţi atât de nivelul de start al salarizării, cât şi de posibilitatea de promovare, de dezvoltare şi progres în cadrul unei firme”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Cristina H., specialist în resurse umane şi prognoză universitară.
O piaţă liberă
Chiar dacă statul român a decis, în cadrul pachetului de măsuri fiscale aplicat de la 1 ianuarie 2024, să taie o serie de facilităţi, domeniul IT şi cel al construcţiilor rămân pe podiumul clasamentului. Şi asta pentru că, în ambele cazuri, rare mai sunt situaţiile în care, pentru un absolvent de top, salariile pe „junior position” să fie mai mici de 1.000 de euro. Net!
„Am firma de construcţii din anul 1992, iar în toată această perioadă,
ne-am confruntat şi noi cu fluctuaţia de personal. Am investit mult în tineret, am oferit bonusuri şi salarii bune pentru România, dar tot nu am reuşit să-i păstrăm pe cei mai performanţi. Oamenii pleacă în străinătate, fiecare este liber să aleagă ce este mai bun pentru familia sa. 1.200-1.300 de euro acordăm unui muncitor calificat, iar pe un inginer specialist, fără 2.000 de euro, e greu să-l ţii”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian L., antreprenor constănţean.
Salarii bune mai sunt oferite în domeniul energetic (petrol, gaze, eoliene etc.), iar în ultima perioadă, tinerii au redescoperit beneficiile (şi siguranţa) muncii în instituţiile de stat, devenind ofiţeri MApN, de poliţie sau lucrători în vamă, asta ca să nu mai vorbim despre poziţiile din ministere.
La Constanţa (în general în zona Dobrogei), navigaţia este o opţiune semnificativă, iar dacă este depăşit testul depărtării de familie şi casă, veniturile pot ajunge, în timp, chiar şi la 15.000-20.000 de euro pe lună.
În loc de catedră, pilit unghii
La polul opus, mulţi dintre absolvenţii de Drept, Studii Economice sau Litere nu-şi continuă calea iniţial aleasă, salariile de 3.000-3.500 lei determinându-i să „schimbe macazul”. Astfel, în loc de a preda la catedră, tinerii – mai ales cei care beneficiază de sprijinul familiei – preferă să-şi deschidă cabinete de machiaj, de pilit unghii sau agenţii de turism, unde veniturile lunare nete ajung lejer la 6.000-7.000 lei.
Salarii mici se regăsesc în industria HoReCa, unde cameristele sau chelnerii încasează în jur de 2.500-3.000 de lei, însă, cel puţin în cazul celor din urmă, venitul net lunar este cel puţin dublu, graţie bacşişurilor.
