Reprezentantul Permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană a transmis Comisiei Europene o scrisoare de protest în legătură cu lucrările de dragare (adâncire) efectuate de Ucraina pe canalul Bâstroe.
„Partea ucraineană susține că aceste lucrări nu au impact semnificativ asupra mediului, însă nu a realizat până în acest moment vreun studiu care să fundamenteze convingător științific o astfel de concluzie”, se arată în scrisoare. „Autoritățile ucrainene derulează și în prezent activități de dragaj pe traseul canalului de navigație, fără informarea autorităților române și cu încălcarea dispozițiilor convenționale”, mai transmite România.
Ambasada Ucrainei acuză România că alimentează progapanda rusă în scandalul Bâstroe
Ambasada Ucrainei în România transmite sâmbătă că lucrările de dragare pe Dunăre „vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei”, în prima reacție după ce Guvernul român a reclamat Ucraina la organismele internaționale pentru lucrările de adâncire a canalului Bâstroe care, în opinia experților români, pun în pericol ecosistemul Deltei Dunării. Ucrainenii spun că sunt recunoscători României pentru ajutorul oferit în timpul războiului și îndeamnă Bucureștiul să comunice „responsabil” pentru a a nu alimenta „propaganda rusă”.
„Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfăşurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operaţională curentă şi vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale, precum şi eliminarea consecinţelor de colmatare naturală. Lucrările operaţionale de dragare pe şenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulţi ani în zonele specificate şi convenite, în conformitate cu normele legislaţiei ucrainene, acordurile şi convenţiile internaţionale”, arată reprezentanţii Ambasadei Ucrainei în România, într-un comunicat postat sâmbătă.
Conform sursei citate, în august 2022, partea ucraineană a informat Administraţia Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate.
„În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaţionale curente, partea română va fi informată în prealabil şi va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare, acordurile şi convenţiile internaţionale. În condiţiile războiului brutal în desfăşurare al Rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoştinţă României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informaţii publice pentru a nu prejudicia relaţiilor bilaterale şi pentru a nu alimenta propaganda rusă”, precizează Ambasada Ucrainei.
Ministerul Afacerilor Externe afirma, referitor la informaţiile privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din 13 februarie date Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Poliţiei de Frontieră, iar în funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie. De asemenea, MAE preciza că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport – propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.
Precizările MAE au venit la o zi după ce ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că sunt semnale că Ucraina desfăşoară lucrări de dragare pe Bâstroe.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, afirma că nici legislaţia din România, nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea de lucrări care să pună în pericol biodiversitatea şi eco-sistemele din Delta Dunării, arătându-se convins că ministerele de resort vor monitoriza lucrările care vizează canalele navigabile. „Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”, adăuga Tanczos.
„Ucrainenii distrug Delta Dunării”
În contextul formulării de către Ucraina a cererii de a include brațele Chilia și Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și prezentării unui plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat Comisiei Europene să își prezinte poziția cu privire la planul Ucrainei.
„La începutul lunii februarie, autoritățile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european. Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale„, a precizat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu.
Eurodeputatul român a subliniat faptul că țara noastră şi-a arătat în mod constant sprijinul pentru Ucraina, oferind inclusiv, ca măsură excepțională, acordul privind folosirea canalului Bîstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră, în vederea reducerii consecințelor agresiunii Federației Ruse asupra acestui stat, și a reiterat nevoia ca angajamentele asumate să fie în continuare menținute. Astfel, reprezentantul României în Parlamentul European a întrebat Comisia Europeană dacă aceasta sprijină demersurile Ucrainei în ceea ce privește efectuarea lucrărilor de dragaj pe canalul Bîstroe, cum apreciază impactul grav asupra mediului pe care îl au respectivele lucrări propuse de Ucraina și dacă, înainte de a depune cererea de includere a brațelor Chilia și Bîstroe în rețeaua TEN-T, autoritățile ucrainene au consultat România.
Încă de la nivelul anului 2004, autoritățile ucrainene au intenționat să realizeze lucrări de dragare pe brațele Chilia și Bîstroe, menite să creeze o cale navigabilă alternativă către porturile Dunării de Jos, lucrări care au fost declarate de numeroase organisme internaționale ca fiind contrare prevederilor de drept internațional privind protecția mediului.
