În România se vorbește des despre digitalizare însă la alegeri, buletinele de vot se numără manual și se cară tot cu sacul. Este imaginea pe care o vedem și acum, de două zile în fața multor birouri electorale din țară. Este un semnal că sistemul de vot are nevoie de schimbări esențiale. Autoritatea Electorală Permanentă vrea să propună o dezbatere pe această tema însă abia anul viitor.
Cu sacul de voturi în spinare și puțin mai odihniți, președinții mai multor secții de votare au ajuns la Biroul Electoral Județean Galați să predea buletinele de vot abia la două zile de la alegeri.
Biroul Electoral Județean Galați și-a suspendat activitatea luni seară și a reluat-o doar dimineața.
La mai bine de 24 de ore de la închiderea urnelor reprezentanții BEJ încă mai strângeau procesele verbale pentru a le depozita în siguranță.
Andi Mihalache, purtător de cuvânt BEJ Galați: “Avem foarte mare probleme pe ceea ce înseamnă întocmirea proceselor verbale de consemnare a rezultatelor votării. A trebuit să corectăm toate acele procese verbale bineînțeles prin președintele secției de votare”.
Așa s-a ajuns la ore întregi de așteptare și nervi întinși la maximum în față multor birouri electorale din țară. Munții de saci plini cu buletine de vot îi vedem de fiecare dată când sunt alegeri în România. Digitalizarea procesului electoral întârzie. Autoritatea responsabilă cu centralizarea datelor are o explicație, relatează tvrinfo.ro
Ana Maria Revnic-Călugărița, purtătoarea de cuvânt a Biroului Electoral Central: “În contextul organizării a două tipuri diferite de scrutin la aceeaşi dată, precizăm că fluxul de verificare a proceselor verbale de consemnare a rezultatelor votării de la nivelul Birourilor Electorale ale secţiilor de votare a presupus un circuit diferit pentru validarea acestora, noutate care a generat diverse provocări pentru toate persoanele implicate şi care a dus la întârzierea centralizării datelor”.
În aceste condiții părerile despre modul în care s-au organizat alegerile sunt împărțite.
Mircia Chelaru, deputat AUR: “Demonstrează cu claritate la ora actuală nivelul și spun nivelul de incapacitate organizațională a administrațiilor noastre. Totul este la plesneală… vedem cum o ieși”.
Oana Florea, deputat PSD: “La nivel național nu este aceeași situație. Legea spune că Biroul electoral local dă o hotărâre, iar administrația pune în aplicare acea hotărâre. Tocmai de aceea vedem astfel de diferențe. Unele administrații locale s-au descurcat”.
Diana Buzoianu, deputat USR: “A fost un total haos generalizat. Noi am anunțat foarte clar că politizarea AEP ului aici va duce, comasarea alegerilor care a însemnat brusc schimbarea unor reguli la nivelul de gestionare acestor secții. Sistemul trebuie să fie digitalizat, să fie mult simplificat”.
România ar putea să ia exemplul Estoniei, unde din 2005 se votează electronic. Renunțarea la buletinele de vot tipărite ar însemna și cheltuieli mai mici. Doar pentru alegerile locale și europarlamnetare de duminică, România a tipărit aproape 100 de milioane de buletine de vot.
Toni Greblă, preşedintele AEP: “Cred că în luna februarie trebuie demarată o dezbatere în vederea adoptării unui adevărat cod electoral în care să fie reunită toată legislația electorală și care să simplifice mult din procedurile greoaie pe care le avem în prezent”.
Până să ajungă să voteze electronic însă, România are nevoie de o societate digitalizată. Iar țara noastă are cel mai mare procent din Uniunea Europeană de cetățeni care nu au competențe digitale de bază: doar 28%, știu să trimită un e-mail sau să caute diferite informații online.
