Românii sunt ușor de recunoscut oriunde în lume. Uneori, îi „identifici” de la distanță, chiar fără să îi auzi vorbind. Probabil că ți s-a întâmplat să fii undeva într-o țară străină și să spui privind spre un grup de oameni: „Sigur sunt români!”.
Avem un fel de a ne purta și niște obiceiuri care ne deosebesc de restul popoarelor. Cei care au plecat de aici au dus peste tot mâncărurile tradiționale, precum sarmalele, micii, drobul sau papanașii.
Există numeroase superstiții și obiceiuri legate de diverse momente din timpul vieții. De exemplu, se spune că aduce ghinion să faci logodna marțea, miercurea sau vinerea. În ziua nunții, mirii nu trebuie să mănânce carne, pentru ca să aibă corpul ușor, să aibă noroc și să trăiască mulți ani.
Un alt obicei legat de nuntă este „hora miresei”, o horă tradițională în care mireasa este înconjurată de nuntași. „Turta miresei” este mereu delicioasă. Se practică și răpirea miresei, un obicei în care mireasa este furată de prieteni, iar mirele trebuie să plătească o răscumpărare pentru a o recupera, arătând astfel cât de mult ține la ea.
Mortul se înmormântează cu cele mai bune haine
Orice româncă ce urmează să se căsătorească știe foarte bine: în drum spre biserică sau în vecinătatea bisericii, sub nicio formă nu trebuie să vadă o altă femeie îmbrăcată în rochie de mireasă. De ce? Pentru că familia i se va destrăma. Fie va fi părăsită, fie ea sau mirele vor muri…
Apropo de moarte… există o colecție impresionantă de superstiții care sunt transmise din gură în gură în rândul românilor. Un mort se înmormântează cu hainele cele mai bune pe care le-a avut, ca să apară așa cum se cuvine înaintea lui Dumnezeu.
Când o persoană trage să moară, se lasă ferestrele şi uşa deschise, ca să aibă pe unde ieşi sufletul. De asemenea, i se aprinde o lumânare, ca să aibă lumină pe lumea cealaltă. Și acum o superstiție mai puțin cunoscută: un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, altfel se face strigoi şi mor toţi ai casei. Înfricoșător…
Obiceiuri transmise din generație în generație
Multe obiceiuri au legătură cu sărbătorile religioase sau cu momentele importante din an. În preajma Crăciunului, tinerii merg din casă în casă cântând colinde pentru a aduce noroc și prosperitate. În ultima zi a anului se pornește cu Plugușorul, un colind în care se urează ca următorul an să bogat în recolte. În prima zi a anului nou, copiii merg cu “sorcova” și urează sănătate și noroc, atingând ușor gazda cu o ramură împodobită.
Pe 1 martie, bărbații oferă femeilor mici amulete numite mărțișoare, legate cu șnur roșu și alb, pentru noroc și sănătate.
De Paște, ouăle se vopsesc în roșu și alte culori pentru a simboliza viața nouă și renașterea. În a doua zi de Paște, în unele regiuni din România, băieții stropesc fetele cu parfum sau apă pentru noroc și frumusețe.
Cu ocazia „Moșilor de vară” și „Moșilor de iarnă”, se oferă pomană pentru sufletele celor decedați.
Suntem superstițioși din fire
Cei mai mulți români sunt superstițioși din fire. Dacă vezi pe cineva pe stradă dându-se zece pași înapoi după ce vede o pisică neagră, cu siguranță e „de-al nostru”. Iată și alte superstiții foarte populare:
Dacă se varsă sarea, este semn rău. Pentru îndepărtarea ghinionului iminent, se aruncă un praf de sare peste umăr.
Se evită trecerea pe sub scară, deoarece aduce ghinion.
Dacă trebuie să pleci într-o călătorie și te întorci din drum dintr-un motiv sau altul, se consideră că vei avea ghinion.
Spargerea unei oglinzi este asociată cu șapte ani de ghinion.
În schimb, găsirea unui bănuț pe jos înseamnă semn de noroc. Poți intra repede pe un site precum Mr bit casino Romania ca să vezi dacă superstiția se îndeplinește.
Dacă cineva te mătură peste picioare, se crede că nu te vei căsători niciodată. Aici nu știm cu siguranță dacă este vorba de noroc sau de ghinion…
