60 de focare de pesta rumegătoarelor mici sunt active la nivel naţional. Cele mai multe – 49 – sunt înregistrate în judeţul Tulcea, iar în judeţul Constanţa, sunt nouă focare în şase localităţi în exploataţii nonprofesionale cu un total de 6.865 de animale.
În focarele afectate, sunt 232.927 de animale existente în Baza Naţională de Date a Sistemului de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, a anunţat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Măsuri sporite de protecţie
La ora documentării noastre, pesta stă departe de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor (ICDCOC) Palas, unitate de cercetare ştiinţifică, dar şi de producţie de mare tradiţie, însă conducerea a luat o serie de măsuri de protecţie.
„În acest sens, am interzis accesul în unitate a mijloacelor de transport care vin de la alte unităţi ce deţin capre sau oi, s-a intensificat supravegherea căilor de acces în fermă şi am reabilitat filtrul dezinfectant.
Zilnic, de trei ori pe zi, toate oile şi caprele, indiferent de rasă sau de vârstă, sunt controlate vizual de şeful de fermă, de tehnicieni, pentru a vedea dacă sunt animale cu manifestări specifice bolii: stare de lascivitate, lipsă mobilitate, diaree, mucozităţi etc.
Animalele noastre ies la păşune doar în jurul fermei, fără contact cu alte animale”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, directorul general al institutului, dr. ing. Răducu Radu.
Durere mare pe plan financiar
Dacă, din fericire, pesta n-a ajuns în institut, în schimb, s-a creat o altă problemă: tot acest pachet de măsuri preventive a generat costuri suplimentare, iar veniturile vor fi drastic diminuate.
„Chiar dacă sunt condiţii speciale, asigurăm o îngrijire corespunzătoare celor 4.000 de ovine şi caprine. Fiecăreia îi administrăm câte o raţie de 500 grame nutreţ concentrat (orz plus ovăz) şi două kilograme de legume rădăcinoase.
Faptul că dăm furaje într-o perioadă în care animalele trebuia să meargă la păşunat generează un efort material suplimentar, asta ca să nu mai vorbesc despre costurile crescute cu energia electrică, apa, îngrijitorii etc.”, explică interlocutorul nostru.
Cu siguranţă, situaţia financiară a institutului va fi afectată în mod substanţial în acest an.
„O consecinţă gravă este aceea că, prin acest blocaj, nu am putut să mai vindem către crescători peste 1.000 de capete. Vorbim despre o pierdere de 1,3 milioane de lei şi nu numai că nu am făcut venituri, dar am rămas şi cu cheltuielile aferente, neprevăzute.
La final de an, când vom trage linie, situaţia financiară va fi deficitară. Ţineţi cont de faptul că noi suntem doar parţial finanţaţi de la bugetul de stat. 50% din venituri din surse proprii, pe care acum nu le putem realiza.
Şi mai există un pericol. Mare! Există riscul ca acele animale care ar fi trebuit să influenţeze calitatea reproducerii – aceasta este menirea noastră, ca institut de cercetare – să meargă la sacrificare pentru carne. Se pierde astfel valoarea biologică, performanţa productivă”, a mai spus directorul general Răducu Radu.
Procent uriaş de mortalitate
Pe perioada evoluţiei peste în România, operatorii economici care desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare activităţi de comerţ intracomunitar sau export cu rumegătoare mici trebuie să respecte, pe lângă regulile de certificare sanitar veterinară, şi obligaţii suplimentare de testare.
Totodată, ANSVSA solicită operatorilor economici implicaţi în comerţul cu rumegătoare să acorde maximă atenţie instrucţiunilor transmise de instituţie prin intermediul direcţiilor judeţene de profil, pentru a proteja efectivele de rumegătoare mici împotriva acestei boli.
„Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA judeţene”, transmit reprezentanţii ANSVSA.
Pesta rumegătoarelor mici este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele şi caprinele. Mortalitatea în cazul animalelor infectate poate ajunge la 70%.
