Momentul 23 august 1944 a însemnat o cotitură importantă în istoria celui de-al Doilea Război Mondial – care a fost scurtat cu cel puțin șase luni și au fost salvate viețile a mii de oameni – și, fără îndoială, una cu urmări în istoria noastră națională.
Pe 22 august 1944, Armata Roșie invadase Moldova pe linia Târgu Neamț-Huși-Chișinău. Armatele române erau epuizate. Pe 23 august 1944, regele Mihai, sprijinit de partidele politice democratice – PNL, PNȚ și PSD, de comuniști și de ofițeri superiori ai armatei, l-a demis și arestat pe primul ministru al României, mareșalul Ion Antonescu, și a dispus ruperea relațiilor cu Axa. Au urmat încheierea armistițiului cu Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și declararea de război Germaniei și Ungariei. Drept rezultat, Transilvania de Nord revenea în granițele țării, însă Cadrilaterul rămânea Bulgariei, iar Basarabia și Bucovina de Nord erau menținute în granițele Uniunii Sovietice.
În ceea ce privește Dobrogea, la momentul 23 august 1944, aceasta era apărată de Divizia 9 Infanterie, comandată de generalul Costin Ionașcu, de Divizia 9 Infanterie, condusă de generalul Costin Trestioreanu, de forțele de uscat ale Marinei Militare – 25 nave militare se aflau în radă, sub comanda contraamiralului Horia Măcellariu, dar și de alte unități de artilerie, pontonieri și grăniceri. Aici existau și serioase forțe armate germane, care însumau 35 000 militari, împărțiți în circa 100 de nave de luptă și auxiliare, un divizion de artilerie de coastă, cu „vedeta”, bateria Tirpitz.
Întoarcerea armelor împotriva fasciștilor punea în primejdie orașul și regiunea. Ordinul primit de la Hitler de amiralul german Helmuth Brinkmann era să ocupe Constanța. Comandanții armatelor române din Dobrogea au luat măsuri pentru izolarea și împiedicarea trupelor germane de a ocupa orașul. În județ, au avut loc lupte la Topraisar, Negru Vodă, Mihail Kogălniceanu etc.
Generalul Costin Ionașcu i-a cerut, inclusiv ultimativ, amiralului Brinkmann să ordone evacuarea Dobrogei pentru armata de uscat prin punctul de frontieră Negru Vodă și pe mare pentru flotă. Armata română nu dispunea de forțele necesare pentru a urmări inamicul, bateria Tirpitz putea rade de pe fața pământului orașul, însă diplomația a fost cea care a evitat distrugerea Constanței. În urma întâlnirii dintre amiralul german Brinkmann și contraamiralul român Măcellariu, retragerea armatelor germane s-a făcut, așa cum a ordonat amiralul german, fără „nici un act de agresiune împotriva românilor”.
Deși, și pe uscat, retragerea armatelor germane s-a făcut în ordine, au existat, însă, cazuri în care ofițerii germani au refuzat să se predea, astfel încât, între 24-28 august, au avut loc lupte crâncene în Constanța – zona Cișmea, Valu lui Traian, Cernavodă, Hârșova, Sinoe, Mihai Viteazu etc. Pe 28 august, Dobrogea era eliberată de trupele germane. Românii capturaseră 10.500 prizonieri, armament și muniție.
În primele zile ale lui noiembrie 1944, avocatul Alexandru Șteflea – șef al nou apărutului organ de presă comunist „Cuget liber” – este ales primar, iar avocatul Victor Dușa, prefect.
Fără îndoială că, în perioada regimului comunist, rolul PCR în evenimentele de la 23 august 1944 au fost mult exagerate. Mai mult, această dată a devenit Ziua Națională a României, prilej cu care aveau loc mari manifestări naționale, în care toată suflarea românească era implicată în preamărirea conducătorului statului și a regimului comunist.
dr. Lavinia DUMITRAŞCU, cercetător științific Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
https://mycta.ro/wp-content/uploads/2024/08/articol-lavinia-dumitrascu-1724346592-1.jpghttps://mycta.ro/wp-content/uploads/2024/08/articol-lavinia-2-1724346560.jpghttps://mycta.ro/wp-content/uploads/2024/08/articol-lavinia-1724346606.jpg
