Cu doar câteva zile înainte de startul probelor orale ale Bacalaureatului 2024, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FEPAL) din România a depus o scrisoare deschisă la Ministerul Educației, în care sunt solicitate două modificări importante în organizarea Evaluării Naționale și a Bacalaureatului.Modificările solicitate sunt ca urmare a sesizărilor părinților elevilor de clasa a VIII-a și a XII-a și ele vizează modul de afișare a notelor după examene și dreptul elevilor care doresc să conteste rezultatele de a vizualiza lucrările înainte de a demara procedura de contestație.
Concret, se dorește ca la afișarea notelor la probele scrise ale Evaluării Naționale și ale Bacalaureatului să apară notele acordate de cei doi sau, după caz, patru corectori din care a rezultat media ce a generat nota elevului, la fiecare probă.
De asemenea, să existe posibilitatea ca eventualele contestații ale elevilor să fie făcute după vizualizarea lucrării elevului în format digital (oricum lucrările sunt scanate). Astfel, se evită contestațiile “în orb”.
„Punctul 1 – nu presupune decât afișarea (printarea) unui tabel mai mare care conține câteva coloane în plus (două coloane /maximum patru coloane în plus). Notele acordate de corectori, la fiecare probă, există în sistem la data afișării rezultatelor. Aceste note aparțin elevului şi NU există nici un motiv pentru a fi ascunse, iar beneficiarii primari şi secundari au tot dreptul de a cunoaște din ce s-a format nota la fiecare probă.
Punctul 2 – nu poți contesta un document/notarea unui document, dacă nu vezi documentul, adică ceea ce contești”, se arată în scrisoarea deschisă a FEPAL.
Argumentele în favoarea solicitărilor
Autorii scrisorii precizează că cele două propuneri nu presupun costuri financiare, birocraţie excesivă indusă de un parcurs parlamentar, eforturi logistice şi de muncă suplimentare.
De asemenea, în argumentele aduse în favoarea celor solicitate, liderii părinților afirmă că „se elimină așteptarea nefondată a adulților ca un minor, după ce a trecut printr-o probă solicitantă emoțional, după ce a stat două ore sub presiune psihică şi în concentrare maximă, să poată reda cu o precizie de câteva sutimi ce a făcut la acea probă (realitatea, de ani de zile,
ne arată că diferențierea pentru accederea la un liceu sau altul se face la 3-5 sutimi = 0,03-0,05 puncte). E vorba de sute, poate chiar peste o mie de elevi care sunt departajați într-un interval de 40 sutimi”.
Totodată, inițiatorii scrisorii consideră că astfel dispar discuțiile nefondate, arbitrariul, presupunerile privind acoperirea nedreptăților și orice elemente negative cu referire la notarea lucrărilor.
„Bacalaureatul este un examen din inerție”
Reamintim că și liderii elevilor – fosta Asociație a Elevilor din Constanța, actuala Uniune Reprezentativă a Elevilor – veniseră cu o propunere „năstrușnică”, și anume de eliminare a examenului de Bacalaureat, care, în opinia lor, nu verifică adevăratele competențe ale elevilor.
„Bacalaureatul este un examen din inerţie, nu ştim ce vrem cu el, ci doar ne-am obişnuit să îl dăm în fiecare an, fără vreun scop sau beneficiu. În plus, nici măcar nu îi cunoaştem baza legală, având în vedere faptul că nici Legea Educaţiei nr. 1/2011, nici Legea Învăţământului Preuniversitar nr. 198/2023 nu s-au aplicat cu privire la acesta. Pe lângă faptul că materia este foarte multă, este învechită. Este total absurd ca o ţară membră Uniunii Europene să rămână într-o continuă buclă temporală! Suntem în anul 2024, iar elevii încă sunt forţaţi să înveţe comentarii kilometrice ale operelor literare din anii 1800, pe care oricum le uită după ce ies din sala de examen”, spune Lorena Drăguşin, preşedinte AEC.
