Serviciile spitalicești se acordă pentru bolile care necesită internare și cuprind: consultații, investigații, stabilirea diagnosticului, tratament medical și/sau chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente și materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare și masă. Serviciile medicale în regim de spitalizare se acordă, conform programării, în baza biletului de trimitere eliberat de către medicul de familie sau de medicul specialist din ambulatoriu. Biletul de trimitere nu este necesar în caz de urgență medicală, naștere, chimioterapie, radioterapie, boli cu potenţial endemoepidemic care necesită izolare şi tratament. Persoanele neasigurate beneficiază de servicii spitalicești până la rezolvarea urgenței, în cazul urgențelor medico- chirurgicale în care este pusă în pericol viața pacientului sau care au acest potențial, respectiv până la rezolvarea completă a cazului, pentru bolile cu potențial endemo-epidemic.
Condiții de acordare a serviciilor de spitalizare în unități sanitare publice
Potrivit purtătorului de cuvânt al CJAS, Aura Drăgoi, pacienții pot beneficia de servicii medicale gratuite doar în spitalele publice care au încheiat contracte de furnizare pentru servicii de spitalizare cu casele de asigurări de sănătate. Spitalul public aflat în contract cu o casă de asigurări de sănătate este obligat să acorde serviciile medicale care fac obiectul contractului și să suporte pentru asigurații internați toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv medicamente, materiale sanitare, investigații de laborator și imagistice. De asemenea, spitalul suportă suma pentru serviciile hoteliere standard pentru însoțitorii copiilor bolnavi în vârstă de până la trei ani și pentru cei ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
Ce se întâmplă, însă, atunci când un asigurat, deși este internat în spital, trebuie să plătească medicamentele din banii proprii? „În cazul în care medicul din secția în care asiguratul este internat recomandă, în baza unor documente medicale, anumite medicamente, materiale sanitare sau investigații de laborator, iar cheltuielile pentru acestea sunt suportate de către asigurat, deși ar fi fost îndreptățit să beneficieze de acestea gratuit, spitalul rambursează pacientului contravaloarea acestor cheltuieli la solicitarea asiguratului. Rambursarea cheltuielilor menționate este o obligație care se aplică exclusiv spitalelor publice și se realizează din veniturile proprii ale acestora. Spitalele publice realizează o metodologie pe baza căreia rambursează aceste cheltuieli, care este pusă la dispoziția casei de asigurări de sănătate și este adusă la cunoștință pacienților la internarea acestora în spital”, a precizat aceasta.
În ce regim sunt acordate serviciile de spitalizare în unitățile sanitare private
Spitalele private aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate pot percepe o contribuție personală de la pacienții care optează să beneficieze de servicii de spitalizare, pentru o afecțiune acută, în aceste unități, cu finanțare în funcție de grupuri de diagnostice (sistem DRG). Contribuția personală reprezintă diferența dintre tariful decontat de Casa de Asigurări de Sănătate și tariful practicat de spitalul privat. „Pentru a asigura transparența și respectarea drepturilor pacienților, au fost introduse următoarele reglementări: spitalul privat în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate are obligația de a afișa public, la sediu și pe pagina web proprie, tarifele practicate, suma decontată de CJAS și valoarea contribuției personale pentru serviciile contractate. Înainte de internare, asiguratul va primi un deviz estimativ privind costurile serviciilor medicale solicitate, valabil cinci zile lucrătoare. Orice modificări de costuri asupra devizului inițial apărute pe parcursul internării vor fi realizate doar cu acordul scris al pacientului sau aparținătorului legal al acestuia. La externare, pacientului i se va elibera un decont, care va cuprinde toate cheltuielile aferente spitalizării”, a subliniat Aura Drăgoi.
