mineral esențial pentru mușchi, oase, nervi și pentru reglarea nivelului de
zahăr din sânge. Atunci când organismul
se confruntă cu un deficit de magneziu, înseamnă că el nu primește suficient
magneziu din dietă pentru a funcționa normal.
A identifica și a
trata această carență este esențial pentru sănătatea ta. Un deficit
de magneziu prelungit poate duce la spasme musculare, ritm
cardiac anormal (aritmii), diabet, osteoporoză, migrene, hipertensiune
arterială, boli de inimă și chiar la stop cardiac. Învață din acest articol cum
să depistezi dacă ai un nivel de magneziu sub limită și ce să faci pentru a
suplimenta aportul acestui mineral esențial.
Ce cauzează deficitul de magneziu
Deficiența de
magneziu este cunoscută sub numele de hipomagnezemie și este rară la oamenii
sănătoși, cu o alimentație echilibrată. La unele persoane, însă, ea poate fi
cauzată de diverși factori:
·
dietă dezechilibrată – în
special în cazul persoanelor în vârstă sau al celor din medii defavorizate, care
nu se hrănesc suficient;
·
diabet de tip 2;
·
vărsături sau diaree de
lungă durată;
·
probleme digestive (cum
ar fi boala Crohn);
·
boli de rinichi;
·
alcoolism;
·
utilizarea pe termen lung
a unor medicamente, cum ar fi diureticele sau medicamentele pentru reflux
Semnele deficitului de magneziu
Studiile arată că
până la 15% din americani se confruntă cu deficiență de magneziu, procentul
fiind mult mai mare în rândul pacienților internați în spitale, mai ales la
terapie intensivă, sau al persoanelor care suferă de diabet sau de alcoolism.
De asemenea, se crede că procentul persoanelor cu carențe de magneziu ar fi
mult mai mare, dar că problema rămâne nediagnosticată, pentru că oamenii se
„caută” la medic atunci când nivelurile acestui mineral sunt extrem de scăzute.
Diagnosticul
deficitului de magneziu poate fi pus de medici în urma unor teste de sânge sau
de urină. Specialiștii pot solicita analize specifice, dacă te confrunți cu
simptome ale deficitului de magneziu, cu niveluri anormale de calciu sau
potasiu.
Cele mai comune
simptome fizice ale deficitului de magneziu sunt: apetitul scăzut, oboseală și
slăbiciune, spasme musculare, crampe sau cârcei, ritm cardiac anormal, greață
și vărsături. Există însă și câteva simptome psihice care pot semnala un nivel
scăzut de magneziu: iritabilitate, senzație de oboseală mentală (apatie) și
accentuarea stresului, anxietății sau depresiei.
Cum se tratează deficitul de
magneziu
Bărbații adulți au
nevoie de un nivel între 400 și 420 mg de magneziu în fiecare zi. La
femei, nivelurile optime variază de la 310
până la 320 mg magneziu pe zi, iar în timpul sarcinii de la 350 la 400 mg pe
zi. Monitorizarea nivelului de magneziu este foarte importantă pentru a preveni
deficiențele și a asigura o intervenție la timp, pentru revenirea la valorile
normale și evitarea complicațiilor.
În cazul
deficitului, este recomandată administrarea pe cale orală, pe bază de rețetă, a
unor medicamente care conțin magneziu. Una dintre formulele ușor asimilabile și
bine tolerate de către organism este orotatul de magneziu, care pătrunde
eficient în celule, contribuind la refacerea nivelurilor de magneziu din
organism. Orotatul este un derivat al acidului orotic, care susține, de
asemenea, sănătatea cardiovasculară și ajută la producția de energie la nivel
celular, fiind benefic pentru întregul organism.
Persoanele care au
identificat un nivel scăzut de magneziu, pot suplimenta aportul acestui mineral
din alimentație, integrând în dietă alimente precum: nuci, avocado, banane,
cereale integrale, legume verzi, fasole, tofu, semințe, pește gras, ciocolată
neagră.
Tot pentru tratarea
deficitului, se recomandă și ajustarea stilului de viață, prin reducerea
stresului, evitarea excesului de alcool și limitarea consumului de alimente
procesate, care pot împiedica absorbția magneziului. În cazurile severe,
medicul poate indica administrarea de magneziu intravenos, mai ales dacă
deficitul este cauzat de o afecțiune medicală.
