Pe măsură ce crește conștientizarea impactului zgomotului asupra sănătății și învățării copiilor, unele orașe iau măsuri pentru a reduce zgomotul pe străzi și în sălile de clasă. Studii recent au dovedit că gălăgia din trafic are efecte devastatoare asupra memoriei și atenției.
Într-o școală din New York, nivelurile ridicate de zgomot obligau profesorii să țipe pentru a fi auziți. Școala Publică 98 din Manhattan se afla lângă un tren de metrou, provocând întreruperi constante în procesul de învățare. În 1975, Arline Bronzaft a publicat un studiu care arăta că elevii de pe partea zgomotoasă a clădirii aveau rezultate mai slabe la citire decât cei de pe partea liniștită. În urma acestui studiu, s-au instalat tampoane de cauciuc pe șine și materiale fonoabsorbante în sălile de clasă.
Poluarea fonică este o problemă globală în creștere. ONU avertizează că aceasta devine o „amenințare la adresa sănătății publice mondiale”, cauzând 12.000 de decese premature anual în Uniunea Europeană și afectând aproximativ 100 de milioane de americani. Zgomotul traficului rutier și al aeronavelor este unul dintre cei mai nocivi factori de mediu pentru sănătate, provocând stres cronic, tulburări de somn și hipertensiune arterială. De asemenea, zgomotul a fost asociat cu probleme de sănătate mintală precum depresia și anxietatea și cu un risc crescut de diabet.
În SUA și Uniunea Europeană, traficul rutier, feroviar și aerian sunt sursele principale de poluare fonică. Un studiu din 2022 a arătat că zgomotul traficului rutier din Barcelona încetinește memoria de lucru și capacitatea de atenție a copiilor, esențiale pentru învățare. Cercetătorii au testat 2.700 de copii din 38 de școli, măsurând zgomotul extern și evaluând memoria și atenția copiilor. S-a constatat că fluctuațiile bruște ale zgomotului sunt mai deranjante decât nivelul mediu de zgomot.
Studiul a arătat cu zgomotul le-a încetinit memoria de lucru și capacitatea de atenție, considerate esențiale pentru multe aspecte ale învățării, inclusiv rezolvarea problemelor, raționamentul, matematica și înțelegerea limbii.
Studiul a testat 2 700 de copii cu vârste cuprinse între șapte și 10 ani din 38 de școli din Barcelona, Spania, de patru ori pe an. Cercetătorii au măsurat zgomotul extern, în puncte specifice din fiecare clasă, repetând procesul șase luni mai târziu pentru a determina nivelul mediu de bază al poluării fonice. Pe parcursul unui an, echipa a efectuat teste cognitive online pentru a evalua memoria pe termen scurt și atenția copiilor la fiecare trei luni.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel de zgomot de maxim 35 de decibeli în sălile de clasă, însă nivelurile medii sunt mult mai mari. Pierderea auzului apare la expunerea prelungită la zgomote de peste 85 de decibeli. Studiul de la Barcelona a arătat că fluctuațiile bruște ale zgomotului din trafic afectează negativ atenția și memoria de lucru a copiilor.
Cât de tare este prea tare?
– Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca nivelul de zgomot să nu depășească 35 de decibeli în sălile de clasă.
– În școlile primare, nivelurile medii de zgomot sunt de 44 decibeli atunci când elevii tac, 56 decibeli atunci când elevii sunt implicați în activități liniștite, 65 decibeli pentru munca individuală, cum ar fi lucrul la mese unde este permisă vorbirea, și 70-77 decibeli pentru munca în grup.
– Pierderea auzului indusă de zgomot apare după expunerea prelungită la niveluri ridicate de zgomot, care depășesc 85 de decibeli.
Reducerea traficului în jurul școlilor este considerată cea mai bună modalitate de a proteja copiii de zgomotul excesiv. Barcelona a implementat conceptul de „superilles” sau „superblocuri”, cartiere mici închise traficului, pline de spații verzi. Acestea reduc poluarea fonică și a aerului, oferind un mediu mai bun pentru copii. Crearea superblocurilor a redus nivelul mediu de zgomot în timpul zilei cu 3,5 decibeli.
Studiul de la Barcelona, care se bazează pe cercetări anterioare, a constatat că nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, aerian și feroviar pot avea un impact negativ asupra funcției cognitive a copiilor în timpul etapelor cruciale ale dezvoltării creierului. Zgomotul nedorit din sala de clasă poate determina un copil să experimenteze mai multe reacții negative posibile, cum ar fi neajutorarea învățată – motivația scăzută de a învăța din cauza lipsei de control asupra mediului său – și scăderea atenției, a constatat studiul.
Orașe precum Buenos Aires, Viena, Los Angeles și Bogota urmează exemplul Barcelonei, implementând superblocuri pentru a reduce poluarea fonică și a îmbunătăți calitatea vieții. S-a demonstrat că zgomotul nu afectează doar modul în care copiii învață, ci și modul în care se simt, zgomotul constant crescând iritabilitatea și afectând sănătatea mintală pe termen lung.
Reducerea zgomotului în jurul școlilor și cartierelor poate contribui la creșterea fericirii copiilor și la îmbunătățirea rezultatelor academice. Implementarea unor măsuri adecvate poate transforma orașele într-un mediu mai sănătos și mai prietenos pentru toți locuitorii săi.
„Dacă un copil are o memorie de lucru slabă și dacă atenția sa selectivă sau controlul său inhibitor nu este mare, atunci va fi mult mai distras de zgomotul din jurul său”, spune Natasha Kirkham, coautor al studiului și profesor în psihologia dezvoltării la Universitatea Birkbeck din Londra. „Atunci când există mult zgomot în jurul copiilor în școala primară și secundară, știm că rezultatele lor academice sunt mai slabe”, spune ea.
Poluarea fonică este adesea mai gravă în zonele sărace. Un studiu din 2023 a constatat că copiii care frecventau școlile din Texas cu cea mai mare expunere la zgomotul rutier erau mult mai susceptibili de a fi negri, hispanici și eligibili pentru mese gratuite sau reduse.
Expunerea la zgomot, împreună cu alți factori care decurg din frecventarea „unei școli cu resurse reduse într-o zonă cu resurse reduse, poate avea un efect negativ real asupra învățării”, spune Kirkham.
„Dacă vă simțiți în mod constant stârniți de sunet, acest lucru ar putea crește răspunsul cortizolului legat de stres, iar în timp poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății fizice și emoționale din copilărie până la vârsta adultă”, spune Iroise Dumontheill, profesor de neuroștiințe cognitive la Universitatea Birkbeck din Londra.
Școlile și cartierele mai liniștite ar putea avea un alt beneficiu: copii mai fericiți. Kirkham subliniază faptul că zgomotul nu afectează doar modul în care copiii învață, ci poate afecta și modul în care se simt.
Un studiu privind școlarizarea la domiciliu efectuat de Kirkham în timpul pandemiei Covid-19 a arătat că adolescenții din case mai zgomotoase, care au petrecut timp în săli de clasă mai zgomotoase, au considerat în general zgomotul mai enervant. „Nu este vorba doar de faptul că zgomotul distrage atenția, există și o componentă emoțională. Copiii devin iritați”, spune ea.
