Suntem la jumătatea lui “cuptor” și temperaturile toride din ultimele săptămâni au făcut să ne gândim tot mai des la metode rapide de răcorire. Iar înghețata este cea mai la îndemână cale spre a tempera arșița verii. Numai că cererea fiind mare producția internă nu acoperă necesarul pieței, astfel că importurile au ajuns la 70 de milioane de euro.
Căldură mare, monșer! Termometrul arată la umbră 35 de grade în Constanța. La o tonetă de înghețată s-a făcut coadă. Lumea așteaptă toropită de căldură să se răcorească cu o înghețată la cornet. Prețul este de 15 lei pentru una simplă, și crește în funcție de aromele adăugate. România este al nouălea producător de înghețată din UE cu 35 de milioane de litri în 2022. În vara aceasta consumul de înghețată a explodat iar piața internă nu acoperă cererea mare, astfel că importurile au ajuns la 70 de milioane de euro. În zonele de pe litoral au apărut tot mai multe gelaterii care satisfac o paletă largă de gusturi și arome. În Mamaia, un vânzător ambulant cu tonetă de înghețată, spune că nu face față cererii foarte mari. “Vânzările au crescut neașteptat. Nici nu am deschis bine, suntem în zonă de la jumătatea lui iunie, și nu putem acoperi într-o zi cererea mare de înghețată. Dacă luna trecută vindeam cornetul cu 8 lei, am fost nevoiți să mărim prețul aproape dublu pentru că suntem și în plin sezon și avem mulți clienți”, a declarat pentru Cuget Liber, Maria T., vânzător ambulant de înghețată.
Înghețata cu arome ciudate, la mare căutare
Artizanii de înghețată se întrec să aducă în fața clienților arome și experiențe dintre cele mai ciudate. În vara asta combinația de wasabi cu vanilie este în topul preferințelor împătimiților de înghețată. Aroma delicată a vaniliei este contrabalansată de condimentatul wasabi, care arde la papile dar și la buzunar. O cupă din acest ciudat sortiment costă 25 de lei. “Mie îmi place să experimentez. Aromele ciudate, nemaiîntâlnite la înghețată sunt binevenite. Mă bucur că putem regăsi și la noi cidățenii dulci, să le zic așa. Am experimentat în Japonia o astfel de înghețată cu pastă wasabi. Arsura vine de abia după ce ai luat prima linguriță și parcă răcorește mai bine”, ne-a spus Valentin S., turist.
„Aproape zilnic avem înghețată diferită. O să aducem din lavandă, fructul dragonului și o să vedem ce apare nou”, a precizat Maria T., vânzător ambulant de înghețată.
Clasica vanilie și ciocolata, în topul vânzărilor
Înghețata de vanilie sau cea de ciocolată rămân, totuși, în top. Urmează cea cu aromă de fructe de pădure. La bilanțul din mai, vânzările totale de înghețată înregistrau un plus de peste 30 la sută față de anul trecut. Consumul de înghețată „on the go”, adică cea cumpărată de pe stradă, era cu 50 la sută mai mare. Merge în continuare bine și înghețata vândută în pachete cu mai multe bucăți, în supermarket, potrivit analizei Allied Market Research.
În România sunt cinci mari producători de înghetață
Datele Eurostat arată că importurile de înghețată depășesc 70 de milioane de euro anual, în timp ce producția internă se ridică la peste 95 de milioane de euro, arată o analiză a Ziarului Financiar.
„Primele cele mai mari cinci branduri fac cam 20-25 la sută din piață. Au intrat pe piață multe branduri care oferă variante premium. Ne așteptăm ca acea înghețată, ambalată pentru consumul individual, pe băț, la cornet sau vafă, să crescă un pic versus ultimele două veri”, a subliniat Iulia Pencea, director general Nielsen România. Acum, cea mai ieftină înghețată costă mai puțin de un leu.
