Zeci de ștergare dobrogene, vechi de peste 100 de ani, lucrate din bumbac și din borangic, fac parte din noua expoziție temporară a Muzeului de Artă Populară din Constanța. Ștergarele decorau în trecut camera bună a caselor de la sat și erau dovada hărniciei fetelor sau a femeilor ce le lucrau cu măiestrie.
Muzeul de Artă Populară din Constanța celebrează dragostea și frumusețea primăverii care bate la fereastra noastră. Două săli de la parterul instituției de cultură au fost gătite cu 42 de ștergare vechi de peste 100 de ani, ce fac parte din expoziția temporară numită “Ştergare dobrogene cu motive avimorfe”. Muzeograful Cerasela Dobrinescu a declarat că piesele au o valoare inestimabilă, ele făcând parte din patrimoniul cultural-naţional, clasate de Ministerul Culturii în categoriile Tezaur sau Fond.
„Este o expoziție specială, suntem în luna februarie, este luna în care la sate se serba Dragobetele, pe 24 februarie, sărbătoare dedicată iubirii. Din bogatul patrimoniu pe care îl are Muzeul de Artă Populară, am selectat 42 de ștergare din Dobrogea, provenite din majoritatea satelor cu populație autohtonă, sate recunoscute pentru păstrarea tradiției, unde, în trecut, femeile țeseau cu multă măiestrie astfel de obiecte. Toate ștergarele, care sunt, evident, decorate cu motivul păsării, cu motive avimorfe, sunt deosebit de valoroase, au fost lucrate acum mai bine de un secol, vorbim de perioada anilor 1900 și 1920 . Toate aceste ștergare decorau cea mai importantă încăpere a locuinței dobrogene, vorbim de camera curată, camera în care se păstrau cele mai valoroase lucruri pe care le avea familia. După cum se vede, ele sunt ștergare foarte lungi, ating chiar 3 metri, chiar depășesc 3 metri. Încadrau fie icoanele, fie erau puse pe perete pentru a decora interiorul. Multe dintre acestea făceau parte din zestrea fetelor de măritat. Ele înfrumusețau casa, dar mai ales erau o exemplificare a talentului și creativității fetelor și femeilor care le-au lucrat”, ne-a declarat muzeograful Cerasela Dobrinescu.
Piesele pe care sunt brodate cu o multitudine de păsări, de la cocoș, la rândunici, struți sau lebede, au fost achiziţionate în perioada anilor 1973-1980 şi provin din satele: Oltina, Băneasa, Viile, Seimeni, Dunăreni, Topalu, Mircea-Vodă, Saraiu, Gârliciu, Pantelimon, Runcu, Dulgheru din judeţul Constanţa, dar și Enisala, Beidaud, Lunca, Satu Nou din judeţul Tulcea.
„Avem expus un ștergar cu porumbeii afrontați, simbol al celor doi tineri îndrăgostiți, un ștergar foarte valoros, provenind de la Băneasa, și lucrat în primii ani ai secolului XX. Avem, acolo, în față, un ștergar de Oltina, de la 1900, ștergarul cu cocoș. Noi am numărat 14 tipuri de păsări. Se pot vedea de la păsări călătoare, păsări de curte, păsări de baltă sau exotice. Avem acolo porumbelul, care este cea mai importantă pasăre pentru creștini pentru că reprezintă o întruchiparea Sfântului Duh. Perechea de porumbei, așa cum o avem noi redată pe acest ștergar de la Băneasa, simbolizează perechea de îndrăgostiți. Avem păuni, un simbol al fertilității, o pasăre cu atribute solare, este întotdeauna legat de frumusețe, dar și de virilitate. Aici avem o vitrină cu păsări de curte, găina, rața, chiar și doi curcani. Cocoșul este o pasăre foarte importantă, un simbol apotropaic. Cocoșul la sat era foarte important pentru că era deșteptătorul casei”, ne-a mai spus muzeograful Cerasela Dobrinescu.
Această expoziție beneficiază de cele mai importante piese, clasate în categoriile tezaur și fond, și multe dintre ele sunt expuse în premieră. Expoziţia va fi deschisă până pe 15 iunie.
Redactor: Silvia Pascale/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: Silvia Pascale
