Premierul Marcel Ciolacu le-a cerut miniștrilor să aibă pregătite diferite scenarii de lucru pentru decizia Comisiei Europene în ceea ce privește fermierii români, afectați de importul de cereale din Ucraina.
„Agricultorii români au avut mari probleme în a-și valorifica producția din 2022 din cauza războiului din Ucraina și a importului de cereale. Sprijinul este de 2 lei pe litru pentru 50% din motorina folosită pentru lucrările agricole. Bugetul total este de 60 de milioane de euro, asigurat și din fonduri europene și din bugetul național. Cam aceasta va fi și ponderea în viitor. Să ne pregătim pentru decizia CE de mâine, oricare va fi. Vreau să ne pregătim cu un mecanism pentru a compensa pierderile agricultorilor români. Extindem și susținem în continuare ”Programul Tomata”. Avem un record de fermieri înscriși, peste 20.000 de oameni s-au încris, iar producția națională de tomate a crescut cu 20%. De la debut avem peste 100.000 de fermieri. În plus, dezvoltăm programul InvestAlim, creștem capacitatea de procesare a produselor agro-alimentare ca să nu mai exportăm materie primă și să importăm produse procesate din afara țării.Aavem un buget de 600 de milioane de euro pentru următorii 4 ani, adică 150 de milioane de euro pe an.”, a spus Marcel Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu și specialiștii din Ministerul de Finanțe au elaborat un plan amplu de schimbare a legislației fiscale din România. Guvernul va veni, săptămâna viitoare, pentru a-și angaja răspunderea guvernamentală pentru pachetul de măsuri fiscale, iar între timp se fac pașii necesari în interiorul Guvernului. Surse guvernamentale ne-au precizat că există acord în coaliție pentru pachetul de măsuri fiscale, iar premierul Marcel Ciolacu a declanșat Marea Operațiune în Guvern. Înainte de a merge în Parlament pentru a-și asuma răspunderea pe acest pachet de măsuri fiscale, premierul a precizat că vor fi adoptate nu mai puțin de 6 OUG, care vor pregăti legea din Parlament.
„A fost o discuție tehnică în coaliție. Ce trecem prin OUG, ce intră în legea de asumare. 99% dintre măsurile de reducere a cheltuielilor intră în legea de asumare. Înainte de a merge în Parlament cu legea de asumare, vor fi 6 OUG care să completeze. Săptămâna viitoare ne dorim să o trecem. Când se termină avizarea inter ministerială, asta ar putea fi sâmbătă sau duminică. Asumarea cuprinde 3 componente: reducerea cheltuielilor, măsuri fiscale și combaterea evaziunii.”, le-a spus Marcel Ciolacu celor din Guvern, conform surselor participante la discuții.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi, în ședință de Guvern, că „o veste bună vine de la Ministerul Fondurilor Europene”: cardurile de energie au fost alimentate, iar noile carduri aflate în proces de distribuire vor fi alimentate după ce Poșta Română va anunța că au ajuns la cei aproape 400 de mii de beneficiari.
„O veste bună vine de la Ministerul Fondurilor Europene. Cardurile de energie aflate acum în circulație, respectiv peste 1,5 milioane, au fost alimentate cu o nouă tranșă în valoare de 700 de lei pentru fiecare beneficiari, iar noile carduri aflate în proces de distribuire vor fi alimentate după ce Poșta Română va anunța că au ajuns la cei aproape 400 de mii de beneficiari”, a spus Marcel Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu le solicită ministerelor să prezinte, până la sfârşitul lunii octombrie, proiectele de dezvoltare a serviciilor publice digitale care intră la finanţare, informează un comunicat al Guvernului. Premierul Ciolacu a prezidat miercuri, la Palatul Victoria, lucrările Comitetului pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei (CERB). Acesta a avut drept scop pregătirea portofoliului de proiecte ale instituţiilor publice pentru apelurile dedicate e-guvernării, precizează sursa citată.
„Până la data de 30 octombrie, ministerele trebuie să prezinte proiectele care vor intra în finanţarea dedicată dezvoltării serviciilor publice digitale. Îmi doresc un plan coerent, concret, pe care să ni-l asumăm transparent şi pe care să îl implementăm fără întârzieri. România nu poate progresa fără digitalizare”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, citat în comunicatul menţionat.
Şeful Guvernului a solicitat prezenţa miniştrilor la viitoarea şedinţă a comitetului interministerial. Ciolacu a subliniat că digitalizarea României este un proiect de ţară, care trebuie asumat de echipa guvernamentală în beneficiul cetăţenilor.
„Investim 524 de milioane de euro pentru dezvoltarea serviciilor publice electronice. Fonduri există, esenţială în acest moment este capacitatea noastră de a le folosi eficient pentru îmbunătăţirea relaţiei dintre cetăţean şi stat. Întâlnirea de astăzi a avut scopul de a mobiliza toate resursele administrative pentru a ne asigura că nu ratăm această uriaşă oportunitate. Marile proiecte de digitalizare ale României trebuie implementate cât mai repede, pentru ca românii să poată interacţiona cu administraţia la un click distanţă”, a declarat şi ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan.
În contextul întâlnirii, reprezentanţii echipei guvernamentale au stabilit drept priorităţi pentru următoarea perioadă trecerea la tehnologiile de tip cloud, implementarea porţii de acces unice pentru serviciile publice electronice prin utilizarea ROeID şi asigurarea interoperabilităţii bazelor de date într-un mod „transparent şi sigur” pentru români, mai menţionează comunicatul transmis de Guvern.
Premierul Marcel Ciolacu și specialiștii din Ministerul de Finanțe au elaborat un plan amplu de schimbare a legislației fiscale din România. Guvernul va veni, săptămâna viitoare, pentru a-și angaja răspunderea guvernamentală pentru pachetul de măsuri fiscale. Conform surselor guvernamentale există câteva măsuri esențiale în acest pachet, la care premierul Marcel Ciolacu nu renunță, în ciuda opoziției întâmpinate.
1. Va fi instituit impozitul pe locuințele de lux la 0,3 pentru partea care depășește 500.000 de euro. Totodată, va fi instituit un impozit similar pe mijloacele de transport de peste 75.000 de euro.
2. Se va institui o taxă aplicabilă băncilor. Aici încă sunt discuții și va exista o întâlnire cu sistemul bancar pentru a stabili modalitatea de suprataxare. Problema este că trebuie stabilită clar cifra de afaceri a băncilor pentru că trebuie excluse sumele reinvestite sau care sunt folosite pentru dezvoltare.
Premierul Marcel Ciolacu va merge, vineri, la Banca Națională unde va avea o discuție cu Mugur Isărescu.
3. 200.000 de posturi din sistemul bugetar vor fi desființate. În discuție nu intră posturile unice, dar fiecare instituție va fi nevoită să efectueze o reorganizare.
În data de 2 noiembrie sunt așteptate planurile de reorganizare pentru 2 ministere importante din România. Cel mai probabil este vorba despre Ministerul Agriculturii și Ministerul Transporturilor.
4. Nu se modifică calculul accizei la carburant de la data de 1 ianuarie.
5. Tichetele de masă: aici există o discuție mai amplă, pentru că în prezent emitățorii de astfel de tichete solicită 6% comision atât de la instituția care le emite, cât și de la cel care le primește.
Guvernul ar dori să le treacă în sistem electronic și să fie acordate sub formă de bani. Deocamdată se poartă discuții cu emițătorii de tichete de masă să-și reducă comisioanele și banii necheltuiți să se întoarcă la beneficiar.
România, cot la cot cu Ungaria în solicitarea care deranjează Ucraina: restricțiile la cereale trebuie prelungite
Miniștrii Agriculturii din România și Ungaria cred că decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a măsurilor restrictive, cel puțin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor. Ministrul Agriculturii Florin Barbu a primit marți vizita ministrului Agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy. Întâlnirea bilaterală a avut ca temă colaborarea dintre cele două state în domeniul agricol, precum și situația importurilor de produse agricole provenite din Ucraina, în contextul măsurilor preventive adoptate de Comisia Europeană în vigoare până la data de 15 septembrie 2023.
Cei doi oficiali au discutat despre soluțiile pentru protejarea fermierilor, în condițiile în care de la încetarea inițiativei Mării Negre privind cerealele, exportul de produse agricole ucrainene se realizează prin statele membre vecine conflictului.
Ministrul român al Agriculturii a precizat că măsurile restrictive au avut un efect pozitiv atât asupra pieței cerealelor din țara noastră, cât și în ceea ce privește tranzitul cerealelor din Ucraina, care este în creștere, România depunând în continuare eforturi în vederea asigurării tranzitului produselor ucrainene către zonele cu deficit de cereale.
„Cei doi miniștri consideră că decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a măsurilor restrictive, cel puțin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.
Totodată, cei doi miniștri au abordat și necesitatea prelungirii derogării de la prevederile de ecocondiționalitate și în anul 2024, având în vedere prelungirea războiului din Ucraina.
„Ministrul Florin Barbu a mulțumit omologului maghiar pentru susținerea față de solicitarea făcută de partea română în cadrul celui mai recent Consiliu AGRIFISH ce vizează prelungirea derogării de la implementarea cerinţelor privind rotaţia culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8)”, se precizează în comunicat.
De asemenea, ministrul român a apreciat că, la nivelul CE, ar fi oportună stabilirea unui sistem de subvenții pentru tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina, ceea ce ar putea reprezenta un stimulent semnificativ pentru direcționarea produselor din Ucraina către piețe mai îndepărtate, în special către țările expuse riscului legat de securitatea alimentară, așa cum a fost inițial stabilit.
