Tunelul Palas a fost o „bijuterie” din toate punctele de vedere, fiind inclus în categoria lucrărilor de artă din patrimoniul naţional, prin soluţia arhitectonică a portalelor şi prin cea inginerească a secţiunii transversale, respectiv căptuşeală integrală din zidărie de piatră de talie.
Repere istorice
La începutul anilor 1900, legătura feroviară cu Portul Constanţa se făcea pe linia iniţială, în zig-zag, unde, din cauza declivităţii mari, se circula cu viteza de maxim 15 km/oră, iar locomotivele nu puteau tracta mai mult de 5-6 vagoane.
„Racordarea intrării în dispozitivul feroviar din port prin tunel, a liniilor ferate din exterior, s-a făcut după tunel printr-o tranşee deschisă cu linie dublă pe o lungime de 5,845 km, până la cantonul km 3 +300 din Halta Medeea (Berechet). Tranşeea deschisă s-a construit printre două mari construcţii antice – Valurile de Pământ, Valul Mare şi Valul de Piatră. Traseul fusese impus la intervenţia lui Gr. Tocilescu, cercetătorul istoriei Valurilor dobrogene, la acea dată membru al Academiei Române, instituție de unde s-a luat avizul de construcţii.
La data de 1 aprilie 1908, s-a pus în exploatare pe linia ferată Palas – Port transportul feroviar de marfă, iar la 1 august 1908, traficul de călători.
Construirea tunelului CFR a rezolvat într-un fel problema accesului pentru trenurile de transport mărfuri, din acel moment chiar problema transbordării pasagerilor pentru vapoare, pasagerii aduşi la Constanţa de trenul Orient Expres fiind preluaţi cu alte mijloace rutiere de la Gara Veche a oraşului“, se arată în cartea „Portul Constanţa – Portul lui Anghel Saligny” a lui Petre Covacef, consultată de reprezentanţii CFR Infrastructură Constanţa.
Tunelul excavat are o lungime de 490 m pe sub faleza înaltă o oraşului şi a fost executat în pământuri loessoide, fapt ce a impus construcţiile de consolidare a pereţilor şi a bolţii cu moloane de piatră de granit cu faţă prelucrată la fiecare molon de piatră.
Tunelul subtraversează calea ferată dublă 813 Constanţa – Mangalia, DN 39 Constanţa – Mangalia, străzi şi diverse conducte de termoficare, gaze, canalizare, alimentare cu apă de pe teritoriul municipiului Constanţa.
Din cauza infiltraţiilor de apă şi reziduurilor petrolifere apărute în anii 1980 – 1982 în Tunelul Palas şi a surpărilor de teren din zona rambleu-tunel, calea ferată Palas – Constanţa Port a fost închisă, iar Tunelul Palas a fost conservat.
Gunoaie şi vegetaţie luxuriantă
În momentul de faţă, nu este recomandabil accesul prin tunel, mai ales că liniile ferate au fost scoase. Dacă ai, totuşi, curajul de a te strecura înăuntru, pe lângă gardul metalic, de mers, se poate merge prin tunel de la un capăt la celălalt, deşi umezeala se face simţită pregnant. Gunoaie s-au mai strâns, acumulări de apă mai există, dar, una peste alta, această construcţie solidă, proiectată să reziste peste secole, poate fi readusă la viaţă.
Plecând de la necesitatea asigurării unui al doilea acces feroviar în Portul Constanţa Nord (staţiile Constanţa Port Zona A, Constanţa Port Zona B şi Constanţa Port Mol V), Sucursala Regională CF Constanţa a demarat proiectul „Reabilitarea şi electrificarea liniei cf 816 Palas-Port A, consolidare tunel km. 224+670/225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanţa“.
„În luna mai a anului 2023, a fost semnat contractul de atribuire a acestui contract – expertiză şi DALI. Urmează să fie achiziţionate servicii de proiectare şi execuţie. Caietul de sarcini prevede, printre altele, corelarea cu proiectul «Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa»“, a declarat, pentru „Cuget Liber”, directorul Sucursalei Regionale Căi Ferate (SRCF) Constanţa, Dorin Maer.
https://mycta.ro/wp-content/uploads/2024/08/fond-1722530184-1.jpghttps://mycta.ro/wp-content/uploads/2024/08/1-1722522400.jpghttps://mycta.ro/wp-content/uploads/2024/08/2-1722522545.jpg